Omul: Eminescule am o problemă care mă frământă de multă vreme… Îmi doresc şi eu să fiu romantic…!
Eminescu: Fiind băiet, ascultam marea şi pescăruşii…priveam apusul ca şi cum ar fii fost ultimul, iubeam conceptual şi abstract, vedeam în fiecare femeie, pe EA, UNA…ascultam muzica sferelor pierdut în universuri abstracte. Singur.. ca Albatrosul lui Boudelaire…
Omul: Bine, dar toate astea au un început, un punct primordial de la care pornise, de la care se generează Totul,… nu?
Eminescu: Totul a pornit de la o floare albastră…iubind-o,…am ajuns să o venerez, până când fericită mi-a împrumutat din jocul ei copilăresc, ajutându-mă să uit fracţiuni de secunde, solitudinea, tristeţea…, pentru că, vezi tu, Totul este Trist în lume…Şi până la urmă, cu tot cu Heine şi Goethe…Şi eu în lumea mea mă simt, nemuritor şi rece.
Omul: Bine şi toate aceste predispoziţii, provin dintr-o iubire pierdută …Sunt ereditare, genetice? Sau le dezvolţi în timp…?
Eminescu: Ştii, uneori îmi spun…Pe mine, mie, redă-mă…E greu când cauţi începuturile lucrurilor…având în vedere că nu ştiu câte vieţi avem într-una singură..”In fapt, lumea-i visul sufletului nostru”…Sărmanul Dionis a aflat asta mult mai târziu..
Omul: …şi să înţeleg că o raţionalitate excesivă, poate duce la un romantism conceptualizat?
Eminescu: Reflectându-ţi imaginea, într-o oglindă, ce vezi?…Poţi vedea reflectându-se multe lucruri. Tu insuţi, sau doar Tu; oglinda şi tot ce se află în jurul tău…Sau poţi vedea ce e dincolo de oglindă: universuri, idei, joc de idei în fapt, lumină, iubire, absolut…Tu alegi ce să vezi, atâta timp cât reuşeşti să te desprinzi de condiţia ta, spre a trece dincolo…Înger sau Demon…capabil de iubire până în cele mai mici amănunte. Viaţa închinată semenilor, cu sacrificiile unui sihastru…Dragul meu,…e trist să fiu romantic.
Omul: Nu, toată viaţa mi-am dorit fericirea…nu pot să fiu trist, nu acum.
Eminescu: Ştii tu, tristeţea nu e opusul fericirii. Alege! Şi vei fii nemuritor! Rece, e adevărat, dar Omniprezent.
Autor: Boghian Anca
Tags: boghian anca, mihai eminescu